cretinismul ca forma de organizare.

nu mai suport. nu mai pot sa inghit si sa vad atata prostie umana. atatea monumente de incompetenta. atata lipsa de cultura artisitica, organizatorica si de bun simt. de atata inganfare si fanfaronada din partea unor oameni care nu au spus si demonstrat nimic, dar care se incapataneaza sa isi sustina puncte de vedere total absurde. traim intr-o societate in care fiecare crede ca le stie pe toate si ca asa cum ii screme lui mintea o idee, asa trebuie ea dusa pana la capat.

sunt satul sa primesc raspunsuri paralele cu observatiile pe care le fac, fie ca ele sunt bune sa rele. cand cineva te critica sau iti prezinta niste argumente in favoarea unei abordari diferite raspunsul pe care il dai, cred eu, trebuie sa atace argumentele celuilalt. discutiile intre oamenii inteligenti se poarta pe argumente si pe idei. cand cineva iti critica o initiativa iar tu ii raspunzi cu replici de genul “daca nu faci nu critica” “mai bine ne sustii decat sa ne critici” “nu e frumos sa vorbesti despre ceva in care nu esti implicat” se cheama ca esti redus intelectual, ca esti incapabil sa dai un raspuns inteligent, ca nu iti poti sustine un punct de vedere sau o abordare. esti limitat la a da un raspuns cu nimic mai inteligent decat cele date de Piturca dupa meciurile fara sir pierdute de nationala lu peste(“am pierdut asta e, decat sa ne criticati mai bine ne sustineti”).  discutia pe baza unor idei si concepte este atat de rara in ziua de azi, si este cu atat mai trist cu cat oameni tineri ce se vor a fi inteligenti sunt incapabili sa o practice.  este evident mult mai simplu sa jignesti un om ce iti aduce o parere diferita de a ta, sau iti atrage atentia legat de unele flagrante greseli. e mult mai elegant si civilizat sa il faci “frustrat” daca considera ca realizarea si conceptul tau au grave lacune si aduc evidente consecinte negative de imagine asupra unei intregi sectii a unei facultati.

este evident absurd sa ceri unor tineri sau batrani artisiti plastici sa isi promoveze in nume propriu un eveniment. este mult mai corect si etic fata de toti studentii ce se incadreaza in categoria “stundent al facultatii X, sectia Y”, sa organizezi un eveniment in numele lor al tuturor (chiar daca unii poate afla de eveniment dupa ce el s-a consumat). unde oare s-a mai pomenit sa ca o expozitie atunci cand este facuta publica sa contina si numele artistilor ce expun in ea. nu-i asa ca mergem cu totii la un concert unde scrie pe afis “un grup de muzicieni contemporani” (poate poate vin Rolling Stones acolo)? dar totul este in perfect spirit caragialian unde ca sa fim artisti si sa ne sustinem arta pe care o producem avem curaj si o dam anonima.

da sunt frustat. ma frustreaza prostia in cantitati gigant. ma frustreaza lipsa totala de competenta. ma frustreaza ca nimeni nu gandeste si nu se pune in rolul receptorului cand vrea sa ii arate ceva, ne punandu-si astfel problema ce ar intelege un ins venit de pe strada dintr-o alambicareala fara margini. ma frustreaza varza facuta doar de dragul de a fi facut ceva. ma frustreaza oamenii care nu au simt si nas care sa le spuna cand sa iasa in fata si cum sa o faca. ma frustreaza oamenii care nu isi semneaza injuriile si nu isi asuma vorbele si creatia.

pe mine ma cheama jack, si se prea poate sa fiu un mare bou, dar imi asum mereu ce am de spus si aratat. e primul pas intr-un demers artistic sau chiar uman : asumarea.

jack rider.

later edit: iar pentru cei pentru care tot acest post nu are nici un sens va ofer lamuririle aici si aici.

after the event edit: am fost. am vazut si am studiat lucrarile. opinii despre creatia artisica a altora, mai ales a unor colegi nu imi exprim niciodata, pentru ca gasesc ca nu e moral. deci ce cred tin pentru mine. consider intamplarea si evenimentul intamplate si consumate, deci capitolul e inchis. observatiile raman si cred eu sunt valabile.

~ by Jack Rider on April 10, 2009.